sâmbătă, 19 martie 2011

XIX. Quid hic Ianis? [ De ce ai venit Ianis ? ]

    Brianna si Sergiu erau inca afara in balansoarul din fata casei ei. Era vechi insa Ella tinea enorm la el, era tot ceea ce putuse salva din casa veche din incendiu.
  • Te simti mai bine ?
  • Da... niciodata nu m-as fi gandit ca ea e aleasa...
  • Nici eu ! Dar seamana atat de mult cu mama ei, era de asteptat.
  • Da... Nu stiu cum o sa-i spun...
  • Cred ca o sa-si dea singura seama scumpete... Tie nu ti-e frig ?
    Brianna zambi.
  • Cand o sa intelegi ca sunt vampir dragule... E adevarat ca nu sunt la fel de puternica, insa o sa te ajung, cel putin intelege ca nu racim... totusi...
  • O sa ma obisnuiesc scumpa mea !
  • Sti... nu-mi vine sa cred cum Issabella a venit dupa tine aseara... nu i-a pasat de ploaie, de furtuna mai bine zis de afara... doar s-a dus!
  • Da... asta a fost cam negandita !
  • Nu am stiut ce altceva sa fac, crede-ma !
  • Da... stiu... si o saruta tandru si lent.
    - Bau bau ! Ma scuzati ca va deranjez in momentele de extrema iubire, se auzi din spate vocea inconfundabila a lui Ianis, care se apropia de ei cu mainile la ochi.
    Brianna incepu sa rada iar Sergiu zambi.
  • Ianis, am petrecut o noapte intreaga cu tine, nu crezi ca e de ajuns ?
  • Nu as fi venit daca nu era important, crede-ma !
  • Poti sa iti iei mainile de la ochi, rosti Brianna razand.
  • Uhh... doamnisoara vampir, niciodata nu m-as fi gandit.
  • De mine ca de mine, dar de Issabella ce zici !?
  • Corect, m-ai prins ! 10 puncte ! Ianis e mai inteligenta decat tine...
  • De ce ai venit Ianis...?
    Intr-o singura clipa ochii Briannei se umplura de lacrimi, iar Sergiu se blocase. Ianis scoase din geaca o pana alba, care cu siguranta apartinea unui inger.
  • Ce-i asta ? Zise Sergiu smulgandu-i-o din mana.
  • Ceea ce stiti si voi ! Oh nu sa nu plangi... tocmai ce te laudam... !
  • Sa nu plang ? Ingerii vin dupa aleasa, care s-a nimerit sa fie vampir ca si mine, sa stea in casa asta, ca si mine... sa o omoare... ceea ce se va intampla si cu mine... Sa nu plang Ianis ?
  • Taci Ianis...
  • Hai Sergiu fi serios... nu e momentul sa fi nepoliticos !
  • Si nu e momentul ca tu sa faci glume !
    Ianis privea cum Sergiu o imbratisa pe Brianna care nu isi mai putea controla lacrimile. Lasa privirea in jos, parandu-i rau ca trebuia ca el sa le dea vestea asta. Avea sa vorbeasca cu Sergiu cand ajungea acasa, acum era momentul sa se retraga. Isi desfacu aripile si isi lua zborul, neputandu-se opri doar putin la fereastra Issabellei, care doarmea in aceasi pozitie in care el o lasase. Poate ca nu o arata insa simtea ca nu o va putea proteja. Dupa cateva clipe isi ridica aripile si acum se indrepta spre casa.
  • Nu mai plange... te rog !
  • Trebuie sa plec. Imi pare rau !
  • Te inteleg, vorbim maine !
    Brianna se ridica usor si intra in casa. Cum inchise usa se propti in spatele ei, plangand. Stia ca avea sa moara, din veacuri se stia ca ingerii sunt cei mai puternici. Totul din vina ei, a Issabellei. Apoi in mintea ei se auzi “Te iubesc ! Odihneste-te !”. Era Sergiu, obisnuia sa intre in mintea ei intodeauna si sa-i sopteasca cuvinte frumoase. Adora cand facea asta, mai bine ca ea nu putea s-o faca, se scutea de o problema. Chiar daca se apropiase putin de el, trebuia doar sa-l foloseasca, era singurul care o putea salva, singurul care putea muri in locul ei, si stia asta prea bine. Un vampir nu poate suge sangele unui nefilim in viata, dar o poate face cand e mort, iar asta o facea de 2 ori mai puternica decat un inger.

2 comentarii:

Twilight fanfic:Maddy and Yoana spunea...

ador ficu asta pe cand nextu? :*

Elena M. spunea...

azi :)) postez la 3-4 zile, depinde cat de mult scriu :D ma bucur ca.ti place:D

Trimiteți un comentariu