III. Iuravi! [ Mi-a jurat ! ]

Soarele ardea iar lumina era mai puternica decat niciodata, insa geamurile ultraviolete ii ferea pe cele doua vedete ale colegiului de ambele. Caracterul puternic al lui Ianis ar fi fost cu usurinta curmat de aceste doua puteri naturale, insa acesta statea drept, infruntandu-le nervos.

• Lumina asta plus caldura ma va dobora intr-o zi, serios... Nu-s facut pentru asa ceva !

Sergiu zambii ironic.

• Off Ianis, ma faci sa rad, stim amandoi ca la inceput nu era asa.

• Da... Acum mult timp in urma, dar acum a inceput sa ma afecteze, pe tine nu ? si atinti asupra lui Sergiu o privire fixa si uimita.Incercand sa evite intrebarea Sergiu spuse :

• Oare cat mai avem de asteptat pana sa ne implinim "misiunea", dupa care sa plecam odata, m-am saturat de toate chestiile astea pamantene...

• Cred ca destul de putin...

O secunda mai tarziu amandoi incepura sa rada. Dupa alta secunda Ianis cazu pe ganduri, dandu-si seama ca fata pe care o iubise in trecut inca traieste undeva in adancul lui, iar acea iubire pentru ea putea sa invie in orice clipa, nu stia daca vrea asta, dar acel sentiment crestea cu fiecare minut care trecea. Il ranise, si inca in ce masura, dar obsesia lui pentru ea era uriasa, poate il ranise din iubire.

• Oricum inca ma gandesc la Karnia, sunt sigur ca inca ma asteapta!

• Oh da... Sigur. Hai Ianis, crezi ca toti nefilimii sunt ca noi ? raspunse Sergiu enervat.

• Mi-a jurat !

• Si ? Sunt atatea mai bune chiar decat Karnia, stai doar sa scapam de promisiunea, misiunea asta, ce-o fi...

• A fost cea mai lunga de pana acum... zise Ianis deja parandu-i-se destul de enervanta toata aceasta poveste misiune de salvare protejare pe care o aveau... nu puteau doar sa-i dea ceva repede de rezolvat... ?

• Mda... Eh ce mai conteaza !?

• Nimic. Hai acasa !
• Nu pot, a ramas sa ma intalnesc cu Brianna, raspunse acesta cu un zambet care ar fi spus “ Pana la urma si ea mi-a cazut in plasa !”
• Hahaha ! Daca voi vrea sa-mi iau si eu copil sa-l cresc am sa te anunt Sergiu, ii raspunse Ianis razand. Fata aceea pe langa faptul ca se crede foarte importanta, e o copila... si nu s-a cuplat cu tine decat pentru a deveni mai populara decat este deja, trezeste-te odata !
• Da ? Pai macar eu am pe cineva caruia ii pasa de mine, nu ca tine singur de cand Karnia te-a parasit, ii dadu replica Sergiu nervos.
• Da da ! Ce sa zici si tu pentru a-ti lua apararea acum. Hai du-te si ai grija de “maimutica” ta, acum Ianis radea sarcastic dar cu o pofta inimaginabila.
• Nu cumva...
• Da da da ! Dar doar doua mesaje, iti jur... celelalte erau mult prea siropoase si sti bine ca riscul diabetului meu e foarte mare din cauza ta, n-am vrut sa mai am si o alta problema pe cap acum, zise Ianis razand si aruncandu-i telefonul lui Sergiu care ramasese pe loc uimit de comportamentul prostesc al lui Ianis, dar se obisnuise, macar 70%.
  Sergiu pleca iar Ianis se opri in loc privindu-l. Daca nu erau scarile rulante poate se ducea si el sa-i salute iubita si pe prietena acesteia, dar nu... nu era pentru el aceste fete, fetite sau poate doar nu vroia sa ia el asta in calcul. Era gelos ? Nu! Nu avea timp de prosti ca Sergiu... il preocupa mai mult misiunea care ii fusese data. Asa ca isi continua drumul, avea lucruri mai importante de facut.